Regiune istorico-geografică aşezată în partea de est a ţării, Moldova măsoară în jur de 400 km dinspre nord spre sud (de la graniţa cu Ucraina până la râul Milcov) şi 200 km de la vest la est (de la Carpaţii Orientali până la râul Prut). În cazul Moldovei se folosesc următoarele precizări: "de Sus", pentru a desemna Bucovina şi împrejurimile sale, "de Mijloc", pentru zonele Neamţ-Iaşi-Vaslui-Bacău şi "de Jos" pentru Ţara Vrancei.

   Varietatea formelor de relief, bogăţia şi întinderea pădurilor au dus la dezvoltarea unei faune cinegetice diverse şi preţioase. Trofeele de vânat din Bucovina au cucerit numeroase medalii de aur la expoziţiile internaţionale. Cerbul comun, specie cu un areal în extindere dinspre pădurile de munte înspre cele de deal, prezintă exemplare cu o valoare cinegetică recunoscută. Ursul brun, emblemă a pădurilor noastre, este şi el bine reprezentat în pădurile Bucovinei. Căpriorul şi mistreţul sunt specii cu areal foarte răspândit pe raza judeţului.
   Aceste specii se întâlnesc atât pe terenurile agricole, limitrofe pădurilor, cât şi în păşunile împădurite, în pădurile de deal şi chiar în molidişuri. Cocoşul de munte, lupii şi râşii sunt alte specii reprezentante în pădurile sucevene. Călătorul care vizitează Bucovina are şansa deosebită de a cunoaşte păduri virgine, neafectate de intervenţia omului, cum ar fi pădurile seculare Slătioara şi Giumalău, constituite în rezervaţii naturale.

   Parcurile naţionale Rodna şi Călimani adăpostesc specii unice ori rare, de floră şi faună, peşteri şi peisaje remarcabile. Deşi cunoscută în prezent ca o ţară a molidului, Bucovina deţine şi rezervaţii forestiere, cuprinzând alte specii, cum ar fi făgetul (pădurea de fag) de la Dragomirna. Departe de a epuiza lista originalităţilor vegetale bucovinene, Tinovul Mare de la Poiana Stâmpei, o pădure de pini ce vegetează pe un depozit de turbă se adaugă rarităţilor naturalistice ce încântă pe vizitator şi incită la studiu pe specialist.

  VITICULTURA ŞI POMICULTURA:
   Cotnari este o podgorie renumită în ţară şi in străinătate; pe Dealul Cătălina, într-un sit dacic, s-au decoperit urme care atestă cultivarea viţei-de-vie şi consumul de vin de peste 2000 de ani. Voievodul Alexandru cel Bun a numit în sec. al XV-lea un demnitar pentru a supraveghea podgoriile din zonă. Ştefan cel Mare avea aici, în sec XV beciuri pentru păstrarea vinului, iar voievodul Dimitrie Cantemir (1710) a scris despre vinul de Cotnari, apreciindu-l ca fiind "mai nobil şi mai bun decât toate celelalte vinuri europene.".
   Restul podgoriilor, în ordine cronologică, sunt cele din apropierea oraşelor Iaşi, Huşi, Odobeşti (ale căror vinuri erau exportate din timpul lui Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Vasile Lupu în sec. XV-XVI). Astăzi, aceeaşi zonă se extinde spre Nicoreşti-Panciu-Coteşti ăi reprezintă cel mai întins bazin viticol din România. "Grasa de Cotnari", "Busuioaca de Huşi", sau vinurile roşii de Nicoreşti fac deliciul cunoscătorilor. In Bucovina ,pe văile râurilor Uz şi Oituz şi in Ţara Vrancei sunt întinse zone pomicole, iar podgoriile sunt împrejmuite de livezi (Cotnari, Dealurile Iaşilor, Huşi şi Nicoreşti).

  MONUMENTE ALE NATURII:
   Deşi Moldova nu este un teritoriu de mari dimensiuni, natura a fost darnică cu ea: două masive muntoase: Ceahlăul (staţiunea Durău) şi Rarău (Câmpulung Moldovenesc), protejate de rezervaţiile naturale, vârfurile Cozia, Pietricica şi Cernegura din Piatra Neamţ reprezintă cel mai bogat antrepozit de roci fosilizate marine din ţară. În localităţile Gura Humorului, Vatra Dornei şi Dofteana puteţi admira o diversitate de arbuşti din toate colţurile lumii, care se află sub protecţie în cadrul unor parcuri dendrologice, iar la Cheile Bicazului şi la Cheile din Zugreni pot fi admirate fauna şi floră specifice.
   La Bosanci cresc plante de stepă şi de mlaştină, iar la Pângăraţi tise; în rezervaţia de la Vânători de Neamţ se pot admira bouri; "pădurea de aramă" şi "pădurea de argint", metafore poetice pentru mesteceni, se găsesc la Văratec, o sinteză reuşită a peisajului natural este recompensat la Iaşi, unde se află Grădina Botanică (1856), cea mai mare din ţară.

   În urmă cu 6000 de ani, pe teritoriul Moldovei de astăzi s-a dezvoltat cultura Cucuteni, considerată "una dintre cele mai interesante şi remarcabile culturi neolitice ale Europei" ; agricultori şi crescători de animale, locuitorii acestor ţinuturi trăiau în cetăţi fortificate, foloseau cuptoare mari pentru a se încălzi şi a-si pregăti hrana, dar şi pentru a face ceramică de diferite forme (exemplu: Hora de la Frumuşica), decorate cu motive stilizate in formă de spirală sau de şerpuitură, simetrice din punct de vedere cromatic.
   Cultura Cucuteni a marcat de asemenea situl geto-dacic de la Bâtca Doamnei (Piatra Neamţ), singurul sit cu zid de pietre, datând din epoca La Tene, descoperit în Moldova. Construită în aceeaşi perioadă, fortificaţia de la Bărboşi (Galaţi) a servit drept fundaţie pentru un impozant complex roman, câmp militar fortificat, sit civil şi necropolă (sec.I şi al II-lea). În Evul Mediu, existau în Moldova localităţi stabile, bine organizate, precum oraşele: Baia, Siret, Rădăuţi, Vaslui, Iaşi, Suceava, Târgu-Neamţ, Galaţi. În jurul anului 1360, voievodul Bogdan I a întemeiat statul independent Moldova.

CETĂŢI MEDIEVALE:
   Stat independent, instituit de către voievodul Bogdan I (1359-1365), Moldova a dat, peste 500 de ani mai târziu, semnalul de unire cu provincia-soră, Valahia (1859), iar în 1918 a constituit loc temporar de refugiu pentru guvernul României.
   Momentele remarcabile din istoria Moldovei au fost marcate prin rezistenţa în faţa atacurilor otomane şi tătare (sec XV-XVI), cărora le-au ţinut piept cu vitejie voievozii Petru I Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Ioan Vodă cel Mare.
   Conform modelului cultural din epoca respectivă, voievozii români au ridicat cetăţi ce au rezistat tuturor vicisitudinilor apărute de-a lungul timpului. Un exemplu în acest sens este atacul sultanului Mohamed II în anul 1476, demonstrând în final măiestria şi inteligenţa celor care au construit aceste fortăreţe. Astăzi, călătorul are ocazia de a admira masivele ziduri, incintele vaste şi inventarul de obiecte al epocii, în oraşele Suceava şi Târgu Neamţ. Dar tezaurul vestigiilor bucovinene mai cuprinde şi curţi domneşti (Suceava, Piatra-Neamţ, Iaşi, Vaslui), impozante biserici, case domneşti în incinta unor mânăstiri (Bistriţa),şi hanuri domneşti (Suceava).

  Sărbători în Bucovina:

• Ianuarie - Tradiţii de iarnă la Rădăuţi
• Februarie - Tradiţii populare, Dorna Arini
• Martie - "Mărţişor" - celebrarea primăverii; Festivalul de muzică religioasă - Fundu      Moldovei
• Aprilie - Sărbători de Paşti - râspândite pe întreg teritoriul
• Mai - Sărbătoarea minorităţilor etnice
• Iunie - 23-24 - Suceava- serbarea oraşului
• Iulie - Festivalul popular; Festivalul de interpretare muzicală "Ciprian Porumbescu"
• August - Sărbătoarea Sf. Maria - Cacica; Sărbătoarea meşteşugarilor - Suceava
• Septembrie - "Toamna în Voroneţ" - Sărbatoare de artă populară
• Octombrie - Festivaluri populare răspândite pe întreg teritoriul
• Noiembrie - Festival de muzică - Moldoviţa
• Decembrie - Crăciun şi Anul Nou- în specifiul zonei

  SPORTURI:
   Vizitatorii vor descoperi în Bucovina alături de natură sălbatică, activităţi locale de recreere, precum excursiile, pescuitul, vânătoarea, mountain-bike-ul, echitaţia, plimbările cu trăsura, sărituri cu parapanta sau sporturi pe apă. Ţinutul Bucovinei este patria a numeroase specii de animale, cel mai cunoscut fiind ursul brun. Trofeele de vânătoare din Bucovina au primit medalii de aur la numeroase concursuri internaţionale.

  OBIECTIVE TURISTICE:

• Mânăstirea Dragomirna - situată la 13 km nord de Suceava; fondată în 1602 de mitropolitul Atanasie Crimca
• Mânăstirea Humor - situată la 6 km de Gura Humorului, monument istoric
• Mânăstirea Voroneţ - situată la 5 km de Gura Humorului, monument istoric
• Mânăstirea Putna - situată la 28 km de Rădăuţi, pe valea râului omonim; monument istoric
• Mânăstirea Solace - situată în oraşul Solace, la 25 km de Rădăuţi
• Mânăstirea Moldoviţa - fondată în 1410 de Petru Rareş
• Mânăstirea Arbore - fondată în 1503 de Luca Arbore
• Mânăstirea Suceviţa - fondată la jumatatea sec. XV
• Parcul dendrologic "Lunca Moldovei"
• Rezervaţia forestieră "Codrul Slătioara"
• Rezervaţia cinegetică "Giumalău"
• Rezervaţia floristică "Teodorescu"