Oraşul Deva este situat, din punctul de vedere al provinciilor istorice româneşti, la interferenţa Transilvaniei cu Banatul. "Oraşul de la poalele Cetăţii" este aşezat în partea centrală a judeţului Hunedoara, la 45'53" latitudine nordică şi 22'54" longitudine estică, la o înălţime de 187 m faţă de nivelul mării, pe cursul mijlociu al râului Mureş, pe malul stâng al acestuia. Dealurile din apropierea oraşului (Dealurile Devei) sunt utimele ramificaţii ale munţilor Poiana Ruscăi, formate din andezit, având înălţimea maximă de 697 metri.
  Oraşul este înconjurat de munţii Poiana Ruscăi şi munţii Zarand spre vest, de munţii Apuseni spre nord, de dealul Uroi şi munţii Sebeşului spre est, iar la sud se pot zări în depărtare munţii Parâng şi masivul Retezat. Aşezat la o altitudine relativ joasă, într-o mică depresiune, beneficiază de cea mai temperată climă din întreg Ardealul, fiind ferit de curenţi, fapt ce recomandă oraşul Deva ca un autentic centru turistic, odihnitor şi reconfortant.

  Prima atestare documentară de existenţă a municipiului menţionează anul 1269. Descoperirile arheologice efectuate pe teritoriul Devei atestă faptul că zona a fost locuită încă din epoca pietrei şlefuite (5500-3500). Astfel, pe terasele dealului Cetăţii au fost descoperite vase de lut ars incizate, topoare din piatră, lame de silex, urme de vetre, instrumente din os, figurine care au aparţinut acelor timpuri străvechi.
  Cele mai vechi descoperiri de acest fel, aparţin culturi neolitice Turdaş - Vinca şi culturii Coţofeni situată în a doua jumătate a mileniului III i.Hr., cea mai importantă cultură a perioadei de tranziţie la epoca bronzului. O nouă etapă de evoluţie în istoria Devei a constituit-o secolul II d.Hr., după cucerirea Daciei de către romani. Numeroasele descoperiri arheologice - sculpturi, monumente funerare, altare, monede, construcţii, apeducte, ceramică, urmele unor edificii de tip villa rustica, demonstrează o viaţă şi o activitate bogată în această perioadă a ocupaţiei romane. În partea de sud-est a oraşului, în zona cartierului Ceangăi, a fost descoperită o villa rustica romană la care se remarcă sistemul de încălzire de tip hypocaust (o podea dublă din cărămidă prin care circulă abur fierbinte). Însuşi drumul naţional care străbate şi azi Deva în lungime pe acelaşi traseu, era cunoscut şi folosit de romani.
  În anul 1557, Deva a fost cucerită de către turci, iar conducătorul lor, Soliman cel Mare a dăruit-o reginei Isabella a Ungariei. Locuitori ai Devei şi ai satelor din împrejurimi au participat la răscoala din 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan luând parte la atacul dat de răsculaţi în zilele de 6-7 noiembrie 1784 asupra Cetăţii în care se adăpostea nobilimea. Începând din 1968, odată cu noua organizare administrativă a ţării, Deva ajunge reşedinţa judeţului Hunedoara şi începe să se dezvolte din ce în ce mai mult, din toate punctele de vedere. Revoluţia din decembrie 1989 marcheazăo nouă etapă în evoluţia municipiului Deva.

  Zona reprezintă o cale de acces spre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (cetăţile Blidaru şi Costeşti), spre depresiunea Haţegului (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) şi spre Geoagiu Băi, staţiune recunoscută naţional pentru apele termale şi minerale. Mândria Ţării Haţegului, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost în perioada 106 - 271, cât a durat stăpânirea romană în Dacia, metropola religioasă şi culturală a provinciei, fiind cel mai important oraş din Dacia romană.
  În prezent sunt puse în evidenţă fundaţiile construcţiilor, o serie de ziduri, coloane etc., mai bine fiind păstrat amfiteatrul.

• Castelul de la Sântămărie Orlea, construcţie în stil baroc înălţată în 1782 şi apoi transformat în sec. XIX;
  
• Cetatea de la Nalatvad
• Biserica ortodoxă de la Sântămărie Orlea, construită în stil gotic la sfârşitul secolului XIII
• Mânăstirea Prislop
• Parcul Naţional Retezat
• Rezervaţia botanică şi de zimbri din pădurea Slivuţ

Densuş
  Ajunşi aici, sunteţi pe punctul de a descoperi o secvenţă unică, deşi bizară, dar excepţională de istorie a arhitecturii. Aţi putea chiar să treceţi prin acest micuţ orăşel, în apropiere de Haţeg, fără a bănui nimic. Dar el ascunde o bijuterie arhitectonică sub înfăţişarea unei vechi biserici ortodoxe din sec. XIII, construite pe locul unei alteia cu mult mai veche.
  Arhitectura sa aminteşte de stilul Roman, dar lucrarea aparţine cu certitudine unui meşter local, lipsit de experienţă. Ceea ce este cu adevărat unic la această biserică este materialul de construcţie: ţigle, pietre funerare şi coloane, ba chiar şi statui în miniatură şi figura sculptată a unui leu. Dar misterul se elucidează având în vedere proximitatea ruinelor cetăţii Sarmizegetusa, sursa de unde provin cu siguranţă toate acestea. Ceea ce s-ar putea traduce în limbaj modern ca o operaţiune de "reciclare" ! Dar şi interiorul bisericii vă va uimi, prin prezenţa unor fresce bizantine din secolul XV.
  Aşa că va merita cu siguranţă popasul dvs.!

Deva - vedere de pe Cetate
  Cetatea însăşi, a fost şi rămâne un obiectiv turistic atrăgător. În ultimii ani a fost conceput un program de amenajare pentru a o pune în valoare şi a o face accesibilă tuturor vârstelor: promenadă clasică pe alei sau pe urcuşul din stânga, urcarea motorizată cu funicularul, în toate cazurile din vârful cetăţii ni se dezvăluie panorama oraşului şi a î;mprejurimilor.
  Sala de sport specială a şcolii Sportive din Deva unde Octavian Belu a antrenat sportive ce au continuat tradiţia gimnasticii româneşti, începută cu Nadia Comăneci şi continuată cu Ecaterina Szabo.
  La poalele cetăţii un parc e străbătut de alei şi în parte amenajat pentru copii: "Parcul Cetăţii". Castelul Bethlen sau "Magna Curia" (Curtea Mare, cum i se mai spunea) a fost construită în sec. XVI. Iniţial a fost conceput în stilul Renaşterii, dar restaurările ulterioare (în 1621 ordonate de Gabriel Bethlen şi în prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat elemente baroce. Azi, castelul adăposteşte Muzeul Judeţean Hunedoara - Deva, în care sunt expuse numeroase piese privind dezvoltarea societăţii omeneşti pe aceste locuri; bogate sunt şi exponatele secţiei de ştiinţe ale naturii.

Localitatea Haţeg
  Obiectivele turistice ale localităţii Haţeg sunt datorate condiţiilor naturale, vieţii istorice şi culturale continue şi îndelungate pe aceste meleaguri. Pitorescul zonei, existenţa izvoarelor de ape minerale şi termale recunoscute pentru calităţile lor curative, fondul cinegetic, precum şi bogăţia şi varietatea elementelor de arhitectură, arta popularaă şi folclor, oferă posibilităţi de turism pe gustul fiecăruia.
  Aşezată la poalele munţilor la o altitudine de 300-400 m, localitatea reprezintă o mare oportunitate de dezvoltare a bazei turismului montan, având acces pe drumuri modernizate spre fiecare din staţiunile montane înconjurătoare (Muntele Mic, Poiana Mărului etc.), unde se pot practica toate sporturile montane (alpinism, ski etc.)

Sacărâmb
  Despre Sacărâmb s-au scris, de-a lungul a mai bine de două veacuri şi jumătate, tomuri întregi. În secolul al XIX-lea, specialişti în minerit din întreaga lume au cercetat cu atenţie strania aglomerare de elemente chimice adăpostite, în diverse combinaţii de muntele Sacărâmb.
  El reprezintă un laborator mineralogic unic în lume: pe o suprafaţă de numai 1 kmp au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale, dintre care două fără echivalent, cu excepţia unor corespondenţe aflate în minele Africii de Sud. Având în vedere o asemenea compoziţie a solului şi subsolului, unii se aventurează în a spune că aici s-ar afla unul din cele mai puternice câmpuri magnetice de pe pământ, iar calitatea aerului este similară cu cea de la altitudini de peste 3000 m.

Geoagiu
  Localitatea se află la vărsarea râului Geoagiu ân Mureş. Pe teritoriul actualei aşezări s-a aflat cetatea romană Germisara, denumită mai apoi Thermae Dodonae. Oraşul are în componenţă şi staţiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi.

Hunedoara

• Castelul Corvinilor
• Lacul Cinciş
• Mânăstirea Prislop
• Munţii Poiana Ruscă
• Grădina Zoologică

Simeria
  Situat la 16 km vest de municipiul Orăştie şi 10 km est de municipiul Deva, este un important nod de cale ferată. Cei aflaţi în trecere prin oraşul Simeria au posibilitea de a vizita Arboretumul - Parcul Dendrologic Simeria, care se află se află pe locul 3 în Europa şi pe locul 11 în lume.

Masivul Retezat
  Masivul se înalţă între dou&259; depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg, şi între Râul Mare şi Jiul de Vest. Îi stau roată Munţii Tarcu, Godeanu şi Vâlcan. Partea cea mai importantă a masivului este alcatuită în principal din roci cristaline şi se numeşte Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat şi în mase mai importante de calcare, se numeşte Retezatul Mic.
  Cel mai înalt vârf, Peleaga, are 2509 m. Cel mai variat şi spectaculos relief a fost creat de modelarea glaciară şi periglaciară: imense circuri - simple sau complexe, văi ce trădează prezenţa unor gheţari cu lungimi apreciabile, lacuri adăpostite în căuşul stâncilor, imense mase de grohotiş, stânci ascuţite sau cu aspect ruiniform. Cel mai întins lac glaciar din România se află aici - Bucura (10 ha), de asemenea cel mai adânc - Zănoaga (29 m). Dintre splendidele cascade amintim Lolaia, Ciumfu, Rovine.
  Pădurea îmbracă pante acoperite cu imense grohotişuri fosile, iar covorul jnepenilor protejeaza partile superioare ale culmilor. Printre plante pot fi Intalnite multe specii ocrotite: macul galben de munte, arginţica, sângele voinicului, ghintura, crinul galben. Crestele cele mai înalte şi custurile sunt cel mai ades lipsite de vegetaţie. Dintre animale, capra neagră, cocoşul de munte şi ursul pot fi adesea întâlnite; marmota este şi ea prezentă.
Potecile turistice din Parcul Naţional (marcate) pot fi utilizate respectându-se regulile impuse într-o arie protejată. Potecile din Rezervaţia ştiinţifică nu sunt permise turiştilor; frumuseţile din interiorul acesteia ni se dezvăluie din înaltul crestelor şi vom reuşi astfel să protejăm elemente importante pentru biodiversitatea planetei noastre.
  Masivul Retezat are o climă aspră şi umedă. În luna cea mai caldă, iulie, temperatura medie a aerului este în jur de 6grade C pe culmile cele mai înalte şi de 8-10grade C începând de la limita superioară a pădurii înspre poalele masivului. În luna cea mai rece, ianuarie, la peste 2000 m, temperatura medie a aerului este în jur de -10grade C, iar începând de la limita superioară a pădurii creşte la -8 -6grade C.