LOCALIZARE
  Judeţul Caraş - Severin este situat în partea de sud - vest a României, învecinându-se cu Republica Serbia la sud-vest, cu judeţul Mehedinţi la sud-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul Hunedoara la nord - est şi cu judeţul Timiş la nord - vest.

RELIEF
  Relieful Parcului Natural "Porţile de Fier"' apare ca o reflectare a structurii geologice şi a alcătuirii petrografice constituind elementul principal, polarizant al interesului turistic. Din punct de vedere geografic, Caraş - Severin este un judeţ montan (65,4% din suprafaţă), dar are şi largi zone depresionare.
  Zona muntoasă este reprezentată de munţii Banatului în a căror componenţă intră: Munţii Ţarcului, Cernei, Muntele Mic (în est), Munţii Semenic, Aninei şi Dognecei (în vest), Munţii Locvei şi Almăjului (în sud). Sunt alcătuiţi din două zone distincte: zona cristalină cu intruziuni granitice în partea vestică şi o zonă sedimentară, calcaroasă, în partea estică. În partea de sud a Munţilor Locvei se desfăşoară Depresiunea Moldova Veche.

REZERVAŢII NATURALE

• Rezervaţia Cheile Nerei - Beuşniţa
• Rezervaţia Cheile Caraşului
• Rezervaţia Valea Mare
• Rezervaţia Lunca Pogănişului
• Parcul Naţional Cerna - Domogled

VEGETAŢIA PARCULUI NATURAL PORŢILE DE FIER
  Vegetaţia, prin caracteristicile ei deosebite date de interacţiunea mai multor factori determinanţi precum şi clima, dă o notă aparte de originalitate zonei Porţilor de Fier, evidenţiindu-se prin prezenţa a numeroase specii submediteraneene şi mediteraneene.
  Pădurea domină peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru arealul Munţilor Almăjului fiind 85%, în tot arealul Parcului fiind de aproximativ 70%.

  Etajul făgetelar se desfăşoară între 500-1000 m, fiind reprezentat în special prin făgete acidofile de tip subatlantic. În structura pădurilor de fag se întâlnesc Fagus taurica, Fagus moesica(fagul balcanic), Fagus -orientalis. Între 500 şi 650 m se desfăşoară fâşia zonală de făgete şi gorunete, în care predomină ca specii: Quercus petraea (gorunul), Fagus moesica (fagul balcanic) şi Fagus orientalis (fagul oriental - relict pontic).
  Etajul gorunetelor (Quercus sessilis), în amestec cu alte specii ca Quercus petraea, Quemus dalecham, alcătuieşte formaţiunea vegetală dominantă în zona Defileului. Se situează între 200 şi 500 m, ocupând pante în general reduse, cu soluri brune, uneori podzolice, fie în arborete pure, fie în arborete amestecate, de gorun şi fag.
  Etajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat mai jos de 300 m, pe suprafeţe morfologice însorite şi semiînsorite, constituind vegetaţia cea mai reprezentativă a regiunii Porţilor de Fier în general alcătuit din specii termofile de stejar: cerul - Quercus cerris, gârniţa - Quercus frainetto, stejar şi cărpiniţă.
  Ca element endemic pentru această zonă a ţării apare pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica). Arealul acestui element se suprapune Munţilor Almăjului, Podişul Mehedinţi, Munţilor Mehedinţi, Culoarul Cernei şi vestul Munţilor Vâlcan. În prezent ocupă areale izolate în lungul Culoarului Cernei, al Defileului Dunării şi în zona Runcu-Sohodol).

  În locul pădurilor termofile defrişate s-au instalat tufărişuri termofile (sibleac), o formaţiune vegetală de pufos cu multă cărpiniţă, mojdrean şi liliac sălbatic, alcătuite în cea mai mare parte din formaţiuni secundare, cu specii submediteraneene, saxicole şi calcicole. În cadrul acestora, principalele elemente de vegetaţie sunt: stejarul pufos, cărpiniţa, liliacul sălbatic.

REPERE IN TIMP - DROBETA TURNU SEVERIN
  Drobeta Turnu Severin este cel mai frumos oraş de la Dunărea ţării noastre, graţie aşezării lui pe cea mai etanşată terasă dunăreană, un amfiteatru arhitectonic armonios, aproape muzical.
  Drobeta (Drubeta în limba geţilor, drub=despicătură, după cum arată Dunărea în faţa Insulei Şimian) a fost o redescoperire a legiunilor romane în deambulările imperiului după noi spaţii, ca pentru o "globalizare" a lumii de atunci, prin strategii întrucatva reeditate şi astăzi, cei ce nu dialogau urmând să fie cuceriţi pe calea războiului. Dacii au fost cuceriţi după trei războaie, ultimele două câştigate cu greu de împaratul Traian între anii 101-106.
  Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în Dacia (103-105), un castru roman de apărare, iniţial pentru a adăposti 500 de soldaţi care asigurau paza podului. Se văd şi azi fundaţiile (refăcute de Constantin cel Mare) pe o suprafaţă de 2 hectare, cu cele patru porţi laterale, cu locuinţe, cazărmi, depozite de arme, străzi şi în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului) unde a poposit însuşi împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării se văd ruinele băilor (therme) romane.
  Drobeta, dintr-un punct strategic iniţial, devenise un oraş civilizat şi de răscruce a drumurilor pe uscat şi pe apă, care duceau în ţara şi peste Dunăre. Devenise primul centru urban din Oltenia romană şi al treilea din Dacia, după Sarmisegetuza şi Apullum. În timpul lui Hadrian (117-138) oraşul a fost declarat municipium (121), când populaţia atinsese 14.000 de locuitori, iar în timpul lui Septimiu Sever (193-211) a fost ridicat la rangul de colonia (193) ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetăţenii Romei. Ultimul împărat care mai adusese acvilele romane la Dunăre a fost Justinian (527-565), a adăugat şi el un turn Drobetei, cu el încheindu-se istoria antică a cetăţii, rămasă apoi pradă devastatorilor.

TURISMUL MONTAN

• Frumuseţea peisajului, numeroase puncte de belvedere, chei, cascade, abrupturi şi stâncării, peşteri şi importante zone propice practicării sporturilor de iarnă, în special schiul formează seria de motive pentru alegerea zonei ca o destinaţie splendidă de vacanţă.
  
• În zona montană funcţionează staţiunile turistice: Semenic, Trei Ape, Secu (Muntele Semenic), Poiana Mărului şi Muntele Mic.
  
  AGROTURISMUL
  
• Localităţi cu pensiuni turistice: Gărâna, Brebu Nou, Zăvoi (Poiana Ursului), Sasca Montană, Teregova, Zona Turnu Ruieni.
  
• Localităţil cu posibilităţi de practicare a agroturismului: Vermeş, Berzovia, Ramna, Ocna de Fier, Dognecea, Ciudănoviţa, Ciclova Română, Cărbunari, Berzasca, Schieviţa, Armeniş, Socol, Pojejena, Prigor, L`pu]nicel, Bozovici, Eftimie Murgu, Mehadia.
  
  TURISMUL DE VÂNĂTOARE ŞI PESCUIT SPORTIV
  
• În munţii Banatului se întâlnesc majoritatea speciilor de vânat, &icir;ncepând de la vânatul mic, cu pene, până la vânatul mare cu păr şi pene. Patrimoniul cinegetic cunoscut se compune din: cerb, lupi, pisici sălbatice, raţe sălbatice, fapt ce a dus la conturarea unui număr de 79 fonduri de vânătoare.
  
• Reţeaua de ape care brăzdează Munţii Banatului este bogată precum şi prezenţa a numeroase specii de peşti să prezinte cea mai mare varietate faţă de toate regiunile ţării.
  
• Pentru turismul de vânătoare Direcţia Silvică Caraş - Severin dispune de un număr de 12 cabane de vânătoare (cu un număr total de 113 paturi): Poiana Mărului, Teregova, Valea Cernei, Clisura Dunării, Valea Radimna, Cheile Nerei, Valea Miniş, Semenic, Valea Bârzavei, Lacul Secu, Iersig, care au curent electric, reţea de alimentare cu apă rece şi caldă şi posibilităţi de servirea a mesei.
  
  TURISMUL CULTURAL ŞI RELIGIOS
  
• Parcul Monumentelor de Sculptură din Grâna este un sit cultural dinamic (la fiecare ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură sunt adăugate cinci noi creaţii).
  Obiective religioase din Caransebeş:
  
• Mânăstirea Almăj - Putna cu hramul "Schimbarea la faţă"
  
• Mânăstirea Brebu cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"
  
• Schitul Teiuş - Caransebeş cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"
  
• Schitul "Sf. Iosif cel Nou de la Partoş cu hramul "Sf. Iosif cel Nou de la Partoş"
  
• Aşezământul monahal - social Băile Herculane cu hramul "Naşterea Maicii Domnului"
  
• Aşezământul monahal - social Glimboca cu hramul "Sf. Treime"
  
• Schitul Poiana Mărului cu hramul "Înălţarea Domnului"
  
• Aşezământul Monahal Social Ruschiţa cu hramul "Buna Vestire"
  
• Schitul Intrarea Maicii Domnului în Biserică - Sicheviţa
  
• Schitul Sf. Nectarie Feneş cu hramul "Sf. Nectarie" - 9 noiembrie
  
  TURISMUL INDUSTRIAL ŞI URBAN
  
• Muzeul de Locomotive, Muzeul de Istorie al Banatului Montan - situate în Reşiţa
  
• Muzeul de Mineralogie "Constantin Gruescu" - Ocna de Fier
  
  TURISMUL BALNEAR
  
• Turismul balneo - climateric este principala formă de turism practicată în judeţ, datorită valorii resurselor balneoturistice respectiv a factorilor de cură, localizaţi în staţiunea Băile Herculane.
  
• Izvoarele termale (45 - 54) existente aici, conţinând sulf şi calciu sunt benefice pentru tratamentul bolilor sistemului periferic şi al celui nervos, precum şi ale afecţiunilor stomacului, aparatului respirator ginecologie, de metabolism, a stărilor de stres prelungit şi cură profilactică.
  
• Renumele staţiunii balneoclimaterice de interes internaţional, Băile Herculane se datorează apelor sale termominerale cu multiple proprietăţi terapeutice. La acestea, se adaugă un topoclimat deosebit, cu efecte sanatogene recunoscute.
  
  TURISMUL DE CROAZIERĂ
  
• Se desfăşoară pe o lungime de 60 km. Cel mai pitoresc este sectorul Baziaş - Turnu Severin, cunoscut sub numele de Defileulul Dunării. La Iuţi, punctul cel mai sudic al Banatului, Dunărea formează unul din cele mai impunătoare defileuri din Europa, cu cele două "cazane".
  
  TURISMUL SPORTIV
  
• Cadrul natural al judeţului Caraş - Severin oferă condiţii favorabile practicării turismului sportiv; zona montană a judeţului cu baza tehnico - materială a turismului existentă permite desfăşurarea activităţilor sportive.
  
• În sezonul de iarnă se pot practica "sporturile albe" (Munţii Semenic, Muntele Mic, Lacul Crivaia, Trei Ape, Văliug), iar în sezonul de vară sunt condiţii prielnice practicării sporturilor nautice.
  
  SPEOTURISMUL
  
• Are mari posibilităţi de dezvoltare în zona carstică bănăţeană, unde se întânesc peste 1024 de peşteri şi avene, forme specifice endocarstului, cu formaţiuni concreţionare dintre cele mai interesante, şi cu o faună cavernicolă relictă.
  
• Majoritatea peşterilor se află în sectorul de chei ale văilor, cu accesibilitate bună: Gaura cu Muscă (Defileul Dunării), Dubova (Cheile Nerei), Tolosu, Comarnic, Liliecilor (Cheile Caraşului).
  
  TURISMUL DE AVENTURĂ
  
• În Caraş- Severin se organizează concursul de motociclism montan, cunoscut sub numele de ENDUROMANIA, în care sportivi din toată lumea se întrec în escaladarea pe motocicletă a celor mai dificile poteci din Munţii Ţarcu şi Semenic. Căutătorii de adrenalină pur`ă găsesc în relieful Caraş - Severinului, suficiente condiţii pentru formarea acesteia.
  
  TURISMUL EXTREM ŞI DE ESCALADĂ
  
• Valea Cernei constituie una dintre cele mai întinse zone calcaroase din ţară, având un potenţial turistic extrem de bogat. Climatul acestei regiuni, împreună cu relieful uşor accesibil, vegetaţia bogată şi diversificată, peşterile şi pereţii abrupţi sunt doar câteva din elementele de atracţie pentru turiştii şi alpiniştii din ţara noastră sau străinătate.

TRASEE TURISTICE CU PLECARE DIN BĂILE HERCULANE

1. Parcul central - Piaţa Herculane - Hotelul Roman - Uzina Electrică Cascada Şapte Izvoare - Ştrandul Termal - Crucea Ghizelei - Ogaşul Cociului
Distanţa parcursă este de 3750m, durata traseului dus-intors este de 2-4h, acest traseu este recomandat pentru toate vârstele şi în toate anotimpurile. Întoarcerea în staţiune se poate face cu autobuzul sau de-a lungul malului Cernei.
2. Parcul Central - Strada Licuricilor - D.N. 67D - Uzina Electrică
Recomandat tuturor turiştilor indiferent de vârsta; traseul este nemarcat, dar accesibil în orice anotimp.
3. Parcul Central - Baia Diana - Grota Haiducilor
Punctul terminus este cel mai vechi loc din paleolitic din Banat, în vechile scrieri fiind cunoscută sub denumirea de "Gaura Tâlharilor", "Caverna Latoroum". Peştera poate fi vizitată în orice anotimp şi nu necesită echipament special. Durata de parcurgere este de o oră.

  De asemenea se pot organiza circuite turistice:

• Băile Herculane - Valea Cernei - Baia de Aramă - Ponoarele - Baltă- Drobeta Turnu Severin
  
• Băile Herculane - Orşova (cu autocarul) - Moldova Nouă (cu vaporul)
  
• Băile Herculane - Orşova - Cazane - Porţile de Fier (cu autocarul şi vaporul)
  
• Băile Herculane - Caransebeş - Sarmisegetuza - Haţeg - Deva
  
• Băile Herculane - Budapesta
  
• Băile Herculane - Belgrad