Neamţul este situat în partea central-nordică a Moldovei, în bazinele râurilor Bistriţa, Siret si Moldova. Relieful este variat, constituit din munte şi podiş, care coboara în trepte, de la vest la est, dar şi din culoare largi de vale, ale Siretului şi Moldovei.
  Clima este temperat-continentală, cu variaţii locale, în funcţie de treptele de relief. Vegetaţia naturală prezintă o pronunţată etajare pe verticală datorată reliefului variat, predominant muntos şi deluros.
  Fauna, bogată şi variată, este reprezentată în mare masură prin elementele care aparţin domeniului forestier: ursul brun, cerbul, râsul, căprioara, veveriţa, vulpea, cocoşul de munte, ierunca, huhurezul şi ciocănitoarea de munte. Crestele montane sunt populate de minunate exemplare ale caprelor negre.

  Se poate considera că bazele turismului în Neamţ, au fost puse încă din Evul Mediu, atunci când domnitorii Moldovei au ctitorit edificii culturale şi militare, devenite ulterior obiective turistice de interes naţional. Cetatea Neamţ a fost pentru mult timp un centru al universului local, favorizată fiind şi de bogăţia naturală a ţinutului, ceea ce a determinat dezvoltarea vieţii economice şi spirituale în aşezările din jurul ei. Aşa se explică practicarea de către Sigismund I de Luxemburg, Mahomed al II-lea sau Sobieski, a "turismului războinic", sau cu alte cuvinte, de verificare tehnică a cetăţii. Aceasta însă, construită straşnic şi apărată cu vitejie, nu a fost cucerită niciodată!

  În semn de recunoştinţă pentru ajutorul divin, Ştefan cel Mare a construit câte o mânăstire după fiecare război. Istoria glorioasă, farmecul locurilor şi blândeţea oamenilor au fost evocate în operele personalităţilor spirituale ale neamului. De la Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Gheorghe Asachi şi continuând cu Mihai Eminescu, Ion Creangă şi până la Sergiu Celibidache sau Ion Irimescu, toţi şi-au legat viaţa şi creaţia de Neamţ.

  Ţinutul Neamţului a păstrat dintotdeauna trăsăturile unei frumuseţi care s-a împlinit pe măsura trecerii veacurilor. Timpul şi istoria au zămislit aici, din neastâmpărul Bistriţei şi din măreţia Ceahlăului, din chemarea străvechilor ziduri muşatine, din măiestria zugrăvelilor de la Agapia şi Durău şi din atmosferă evocatoare a Humuleştilor, o lume cu aură de legendă, reflectat adesea în nemuritoare pagini ale literaturii româneşti.
  Numeroase locuri şi monumente din această zonă: Cetatea Neamţului, Cetatea Nouă de la Roman, Curtea Domnească din Piatra Neamţ, Războieni, Palatul Cnejilor de la Durău sunt mărturii ale grelelor încercări. Alături de acestea, mânăstirile de la Viişoara, Durău, Neamţ, Agapia, Văratec şi Secu s-au păstrat ca adevărate şi inestimabile tezaure de valori culturale, rod al hărniciei şi talentului acestui popor. Unui asemenea trecut istoric i se adaugă firesc şi o mare bogăţie etnofolclorică.
  În multe zone ale judeţului Neamţ, s-au păstrat nealterate adevărate comori etnografice şi de artă populară, alături de marele numar de monumente ale naturii, istorice şi de artă, care au făcut din judeţul Neamţ una din cele mai ademenitoare zone turistice. Cererea turistică actuală se concentrează tot mai evident spre noi forme de turism: ecologic, rural, agroturism montan, turism de agrement, turismul ecumenic şi de afaceri.

  PIATRA-NEAMŢ

  Reşedinţa judeţului Neamţ este situată la o latitudine de 345 m în zona centrală a Moldovei, la confluenţa râurilor Bistriţa şi Cuejdi.
  Prima atestare documentară datează din 1387. Este punct nodal de trecere pentru drumurile care leagă estul Transilvaniei de sudul Moldovei, Podişul Central al acesteia şi regiunile bucovinene. Are o populaţie de 104917 locuitori (2002) şi se întinde pe o suprafaţa de 1700 ha între înălţimile montane Cozia (650 m), Pietricica (532 m), Cernegura (850 m) şi Caraorman (617 m), ceea ce i-a conferit încă din vechime denumirea de "Sinaia Moldovei".
  Oraşul, considerat staţiune de odihnă, are o climă continental- temperată, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, cu toamne lungi, senine şi romantice, cu ierni blânde, fără geruri mari şi zăpadă din abundenţă. Descoperirile din localităţile Izvoare, Văleni şi Bâtca Doamnei dovedesc că pe teritoriul de astăzi al municipiului a existat o intensă viaţa neolitică (mileniile VI-II i.Hr.). La rândul lor, vestigiile aparţinând civilizaţiei geto-dace atestă prezenţa unei puternice aşezări Petrodava.

  TÂRGU NEAMŢ:

  Destinele acestui vechi oraş, aflat la 43 km de Piatra Neamţ, se leagă pentru o lungă perioadă de timp, de istoria cetăţii Neamţului, fiind şi o poartă strategică spre mânăstirile: Agapia, care uimeşte prin picturile lui Nicolae Grigorescu, Văratec, unde este înmormântată Veronica Micle, Neamţ, Secu şi Sihastria, locuri de pelerinaj ale credincioşilor şi ale marilor personalităţi. La acestea se adaugă casele memoriale: "Mihail Sadoveanu" din Vânători , "Alexandru Vlahuţă" din Agapia şi "Veronica Micle" din Târgu Neamţ.

  OGLINZI:

  Oglinzi este un sat din comuna Răuceşti, iar staţiunea Oglinzi este situată într-o microdepresiune la mai puţin de 2 km de Cetatea Neamţului şi la 3 km de Târgu Neamţ. Datorită izvoarelor cu apă sărată şi dulce, precum şi vecinătaţii pădurii, acesta a fost un sit permanent de locuire, încă din mil. VI i.Hr. Stau mărturie fragmentele ceramice aparţinând civilizaţiilor Starcevo-Criş, Cucuteni, daco-carpatică şi celei din Evul Mediu. În vremuri de restrişte, în Cetatea Neamţului erau adăpostite odoare, domniţe şi coconi de vază. Deoarece locurile de cazare in cetate erau drămuite, Măria Sa a dat ordonanţa pentru a se construi cazărmi în interiorul cetăţii pentru răzăşii apărători. SupunÂndu-se poruncii regale, boierul Oglinda a construit un asemenea stabiliment pe moşia sa.

  Se spune că, Slăvitul Domn - după ce a mai terminat cu războaiele şi domniţele - a făcut el însuşi băi sărate pentru a-şi mai alina durerile trupeşti în această localitate. Cunoscând povestea, prof. Petru Poni, în 1888, a analizat chimic apele clorurosodice si a stabilit eficacitatea acestora pentru efectuarea unor tratamente balneare. La sugestia oamenilor de ştiinţă şi dispunând de resurse financiare, comunitatea locală şi guvernul au ridicat o minunată staţiune cu utilaje şi tehnologie austriacă.
  Protipendada României, în frunte cu regele Carol al II-lea, petreceau vacanţele de vară aici, la Oglinzi.

  Apele terapeutice de la Oglinzi tratează:

• afecţiuni reumatismale degenerative
• afecţiuni reumatismale inflamatorii, cronice
• afecţiuni reumatismale abarticulare
• afecţiuni ale aparatului respirator
• afecţiuni ginecologice
• afecţiuni dermatologice etc.

  PIATRA-NEAMŢ

• Curtea Domnească - pivniţe, ziduri de incintă şi vechi temelii
• Catedrala Domnească
• Turnul Clopotniţa (19 m) - punct de veghe şi apărare, ceasul a fost montat ulterior
• Complexul Muzeal Neamţ- colecţie de arheologie şi numismatică
• Muzeul de Artă - artă plastică românească, tapiţerie
• Muzeul de Etnografie - costume populare, instalaţii ţărăneşti tradiţionale
• Muzeul de Ştiinţe ale Naturii - diorame cu flora şi fauna judeţului, colecţii mineralogice, botanice, geologice
• Muzeul Memorial "Calistrat Hogaş" - documente de familie, mobilă originală, ediţii din opere, manuscrise, obiecte personale ale scriitorului;
• Galeriile de Artă 'Lascăr Viorel"
• Sinagoga de lemn, construită în 1776
• Biserica "Sf. Ioan" - faţade de piatră şi cărămidă aparentă, decorate cu ocniţe şi discuri ceramice colorate şi smălţuite
• Statuia domnitorului Ştefan cel Mare
• Liceul "Petru Rareş" - faţada este decorată cu un basorelief al profesorilor C. Hogaş, I. Negre, M. Stamatin
• Teatrul Tineretului - anual găzduieşte câte un festival internaţional
• Biserica de lemn "Schimbarea la faţă" Văleni - monument istoric şi arhitectonic, ctitorie a lui Petru Rareş, refăcută de Al. Lăpuşneanu.
  
  Zona înconjurătoare
  
• Parcul Cozia
• Dumbrava Roşie
• Mânăstirea Bistriţa (sec. XV)

  TÂRGU NEAMŢ:

• Cetatea Neamţ (sec. XIV)
• Casa muzeu "Ion Creangă"
  
  Zona înconjurătoare:
  
• Mânăstirile: Agapia, Văratec, Secu, Sihastria, Schitul Sihia
• Parcul Forestier Vânători - Neamţ
• Zona etnografică Tărpeşti - Valea Ozanei

  TRASEE:

• Piatra Neamţ - Bicaz - Lacul Roşu
• Valea Bistriţei - Piatra Neamţ
• Păcani - Roman - Piatra Neamţ   
• Acestea sunt trasee marcate de prezenţa celebrelor Chei ale Bicazului, a lacului de acumulare Izvoru Muntelui, cât mai ales de prezenţa masivului Ceahlău, unul din cele mai importante obiective turistice ale României.
• Târgu Neamţ - Bistriţa - Secu - Sihastria - Agapia - Văratec - Humuleşti
• Ân afara văii Bistri&355;ei, cu neasemuitele sale frumuseţi, puteţi vizita mânăstiri ca Agapia, Văratec şi renumite rezervaţii forestiere precum: "Codrii de aramă" sau "Pădurea de argint", locuri a căror magie a fost imortalizată în poeziile ultimului mare romantic - Mihai Eminescu.
• Turul oraşului Târgu Neamţ, pe parcursul căruia puteţi admira Sinagoga Meseriaşilor, singura supravieţuitoare a unui număr de 9 sinagogi şi case de rugăciune, construite în sec. al XIX-lea precum şi Templul Mare, unde se păstrează pietrele tombale datând din anii 1677-1689 şi care atestă vechimea evreilor în această regiune.

  EVENIMENTE:

• Festivalul Internaţional de Teatru - octombrie, Piatra Neamţ
• Festivalul Internaţional de Film pentru copii - septembrie
• Festivalul de Teatru Folcloric din Moldova - unicul de gen din Romania, în luna august