LOCALIZARE
   Municipiul Târgu-Mureş este situat în partea centrală a podişului Transilvaniei, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureş, acoperind o suprafaţă de 4930 ha şi situat la o altitudine medie de 320 m.

LEGĂTURI RUTIERE
  Situat în centrul Transilvaniei şi al României, la confluenţa mai multor drumuri naţionale şi europene, municipiul Târgu-Mureş reprezintă un nod feroviar, rutier şi aerian. Reţeaua de transport asigură legături multiple datorită drumului E60 ce leagă Europa de Vest de cea de Est.

RELIEFUL
   Trăsăturile morfogenetice ale zonei sunt reprezentate de o depresiune intracarpatică ce coboară uşor în trepte, de pe piscurile vulcanice ale Munţilor Călimani (2100 m) şi ai Gurghiului, spre mijlocul Câmpiei Transilvane (280 m). Judeţul este brăzdat de râul Mureş pe o lungime de 180 km şi fragmentat de afluenşii săi: Târnava Mică, Târnava Mare, Gurghiul şi Nirăjul. În partea de vest, se întinde o salbă de lacuri şi iazuri: Tăureni, Saulia, Fărăgău, amenajate pentru piscicultură şi agrement. În staţiunea balneoclimaterică, Sovata se găseşte Lacul Ursu, considerat a fi unicul lac heliotermic din Europa.

CLIMA
   Clima judeţului Mureş este continental - moderată cu diferenţieri în zona de deal şi pădure, şi în cea de munte.

REZERVAŢII NATURALE
Pădurea seculară de stejari de pe terenurile mlăştinoase de la Mociar; Bujorul Românesc din Valea Botei Mari de la Zău de Câmpie; Poiana de Narcise; Parcul Dendrologic din Gurghiu; Muntele de Sare de la Sovata; Stâncile spectaculoase din defileul Văii Mureşului;

FAUNA
  Fauna se mândreşte cu superbe exemplare ale ursului brun, cerbului carpatin, căprioarei, mistreţului, iepurelui şi fazanului, iar lacurile şi apele curgătoare abundă în păstrav şi crap.

  Aşezarea este menţionată în registrele papale, încă din 1332, sub numele de "Novum Forum Siculorum", iar existenţa breslelor confirmă statutul acestuia ca oraş al acelor vremuri.
  În 1405, regele Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei a acordat dreptul de a organiza târguri, iar în 1482, prin semnătura regelui Matei Corvin al Ungariei, aşezarea devine oraş regal. La 29 aprilie 1616, Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei semnează actul prin care devine oraş regal liber (municipiu), schimbându-şi numele din vechiul Szekelyvasarhely în Marosvasarhely (Târgu-Mureş).

  Oraşul este pentru secole reşedinţa scaunului Mureşului, unul din cele 6 scaune secuieşti - entităţi administrative autonome ale secuilor. Pe parcursul secolelor, numeroase Diete ale principatului Transilvaniei sunt ţinute aici, mai mulţi principi ai Transilvaniei sunt aleşi sau înscăunaţi în acest municipiu.
  În opoziţie cu intenţia principelui Janos Zsigmond, la 6 ianuarie 1571, Dieta de la Târgu-Mureş a hotărât şi codificat libertatea conştiinţei religioase în Transilvania a celor patru confesiuni - Romano-Catolică, Kalvinistă, Lutherană şi Unitariană. Principele dorea o promovare deosebită a acesteia din urmă. Acest eveniment a constituit o contribuţie de dimensiune europeană la instalarea toleranţei religioase, model practicat peste secole în Transilvania (în aceea vreme, Biserica Ortodoxă nu avea acelaşi statut cu cele menţionate).
  Din 1754 se mută în oraş Tabla Regală - Curtea Supremă Judecătorească a Transilvaniei, unde au funcţionat Gyorgy Aranka şi Papiu Ilarian.

  În oraş se află numeroase biserici, câteva dintre ele datează din secolele 16-18. Ele reprezintă diversitatea de confesiuni creştine, specifice tuturor oraşelor şi satelor Transilvaniei - romano-catolică, reformată, evanghelică, unitariană, ortodoxă, greco-catolică etc. - precum şi cultul mosaic. Biserica ortodoxă din lemn, construită în 1793 şi pictată în 1814 este unică în oraşele Transilvaniei prin vechime. Cea mai veche construcţie arhitecturală a oraşului este biserica şi cetatea.

  Cetatea Medievală este amplasată în apropierea centrului municipiului Târgu-Mureş. Complexul Cetăţii ocupă o suprafaţă de cca 4,3 ha şi este alcătuit dintr-o incintă fortificată cu 7 bastioane unite prin ziduri ce formează o mare curte interioară, în cadrul căreia se găsesc Biserica Reformată (stil gotic - 1492) şi Clădirea Manutanţei. Prima fortăreaţă, construită pe actualul amplasament în anul 1492, din dispoziţia voievodului Transilvaniei, Báthori István, este desăvârşită între anii 1602 - 1652, sub conducerea judelui Borsos Tamás. Ridicată în plan pentagonal, înconjurată de un zid de apărare, cetatea are şapte bastioane, cinci dintre ele purtând numele breslelor care le-au întreţinut. Ca arhitectură, întregul ansamblu poartă amprenta Renaşterii târzii. Înălţate pe 3 - 4 nivele, tencuite la exterior şi simplu ornate în interior, bastioanele au infrastructura realizată, de regulă, din piatra de râu, pereţii din cărămidă, având grosimi cuprinse între 80 - 190 cm. Etajele bastioanelor se sprijină pe bârne groase de lemn, accesul sau legătura între ele fâcându-se fie prin exterior, direct sau din drumul de strajă, fie prin scări interioare de lemn. Ca vatră a oraşului, Cetatea cu complexul de monumente istorice aferente a determinat ridicarea construcţiilor publice şi private ce aveau să definească mai târziu structura urbană a viitorului oraş. Câteva dintre acestea sunt: Biblioteca Teleki şi clădirea Tablei Regale, ce aparţine secolelor XVI-XVIII.

INFRASTRUCTURA
  Din totalul de 1846 km de drumuri publice, 18% reprezintă drumuri de interes naţional, 40% fiind de importanţă judeţeană şi 41% de interes comunal. Liniile aeriene leagă municipiul Târgu-Mureş de Bucureşti, Budapesta şi Sibiu, modernul aeroport fiind amplasat în Vidrasau, la 12 km de reşedinţa judeţului, pe drumul european E60 ce leagă Târgu-Mureş de Cluj-Napoca. Turismul este susţinut de existenţa unei infrastructuri moderne, dezvoltate, cuprinzând în total 107 unităţi de cazare între care 18 hoteluri, 5 hanuri şi moteluri, 4 campinguri, 80 de vile şi pensiuni turistice şi 3 tabere pentru elevi şi studenţi, ce dispun de peste 7.000 de locuri de cazare.

Principalele zone turistice ale judeţului Mureş

• Sighişoara, cu Cetatea Medievală
• Defileul văii Mureşului cu spaţiile montane învecinate şi microstaţiunile climaterice Rastoliţa şi Lunca Bradului
• Zona cinegetică Lăpuşna
• Renumita staţiune balneară Sovata, situată la poalele munţilor Gurghiu, care oferă factori curativi de mare eficienţă pentru un mare număr de afecţiuni
• Staţiunile locale Sângeorgiu de Mureş, cu ape sărate, nămoluri, ape iodurate şi clorurate, şi Ideciul de Jos, cu ape sărate.
• Cetatea Medievală Târgu-Mureş
  Prin tradiţie, Cetatea a devenit spaţiul de desfăşurare a unor manifestări culturale de referinţă. Aici se desfăşoară sărbătoarea "Zilelor Târgumureşene", manifestare ce reuneşte anual peste 80.000 de participanţi. De-a lungul anului, tot incinta Cetăţii găzduieşte şi "Festivalul Berii", "Sărbătoarea Vinului şi a Mustului", "Orăşelul Copiilor", precum şi alte evenimente de interes pentru locuitorii oraşului. Primăria municipiului Târgu-Mureş a iniţiat recent un proiect de conservare şi valorificare a acestui ansamblu monumental. Studiul de fezabilitate realizat propune conservarea şi reabilitarea din punct de vedere arhitectural a clădirilor existente. Reamenajate, acestea vor avea destinaţii sociale, culturale, turistice, de comerţ şi alimentaţie publică.
  
• Platoul Corneşti
  Situat la cea mai înaltă cotă a oraşului, Platoul deschide o largă panoramă asupra oraşului şi văii râului Mureş. Principalul punct de atracţie de aici îl constituie Grădina Zoologică, împarţită în cinci sectoare: primate, casa tropicală, carnivore, ierbivore şi păsări. A doua din ţară, ca întindere şi varietate a speciilor, Grădina Zoologică este situată la 488 m altitudine, deasupra Mării Negre, şi la 170 m deasupra oraşului, fiind înconjurată de o vastă pădure de stejar şi carpen, denumită Pădurea Mare. Iubitorii de natură şi drumeţii pot urma aici numeroase mini - trasee.