LOCALIZARE
  Marcat de paralele 45'30" şi 46'17" latitudine nordicş şi de meridianele 23'54" şi 24'57", judeţul Sibiu este aşezat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei. Pe teritoriul său, lângă oraşul Agnita este situat centrul geografic al ţării.

LEGĂTURI RUTIERE
  Drumuri europene ce străbat judeţul Sibiu:

• E81: Satu Mare - Zalău - Cluj Napoca - Sebeş - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Piteşti
• E68: Arad - Deva - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov

RELIEFUL
  Variat şi dispus în trepte. La sud şi sud-vest este mărginit de Munţii Făgăraş (Vârful Negoiu - 2.535 m, Vânătoarea lui Buteanu - 2.508 m), Munţii Lotrului, Munţii Cindrel (Vârful Cindrel - 2.244 m, Ierbota - 2.006 m) populaţi cu păduri, păşuni şi lacuri glaciare.

  Depresiunea Sibiului este străbătută de râul Cibin; depresiunea Făgăraşului - străbătută de râul Olt şi depresiunea Secaşului, sau Apoldului, mărginesc în această zonă întinsul podiş al Transilvaniei, din care fac parte constitutivă.

  O altă atracţie turistică o reprezintă lacurile:

• glaciare, care s-au format în circurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Podragul, Podragel, Bâlea, Lacul Doamnei, Lacul Avrig) şi din Munţii Cindrelului (Iezerul Mare şi Iezerul Mic);
• sărate, din Staţiunea Ocna Sibiului, pentru agrement şi cu o excepţională valoare terapeutică - recomandate în tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos periferic, afecţiuni ginecologice, afecţiuni ORL şi traheobronşite cronice şi asmatiforme, insuficienţe glandulare, tulburări vasculare periferice venoase în stare de convalescenţă;
• artificiale, ca rezultat al acţiunii antropice, aşa cum sunt: Rîura, Brădeni, Loamneş, Mândra, Săcel - folosite pentru piscicultură; Sopa, Tocile, Valea Salciilor, Rusciori - pentru irigaţii; cele de pe râul Sadu, de pe Cibin (de la Gura Râului), de pe Olt (ex. de la Scorei) - pentru hidroenergie, dar care au şi valenţe turistice, de exemplu pentru agrement.

CLIMA
  Este temperat-continentală, cu o tranziţie lentă între anotimpuri. Iernile, în general ferite de viscole, primăverile - frumoase, verile - răcoroase, toamnele - târzii. Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 13 grade C.

FLORA
  Cuprinde peste 5500 de specii de plante, dintre care 2345 specii de cormofite (67% din speciile din flora României). Peste 40 de specii sunt endemice pentru Munţii Carpaţi, dintre care menţionăm: romaniţa de munte (Achillea schurii), căldăruşa (Aquilegia transsilvanica), cornutul (Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erzsinum transsilvanicum) etc.

  Alte specii sunt extrem de rare în România: pătlagina uriaşă (Plantago maxima), amăreala siberiană (Polygala sibirica), angelica de baltă (Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris) etc.

FAUNA
  Este bogată şi diversă, reunind aproape jumătate din fauna de mamifere a ţării (ex: capra neagră, ursul brun, cerbul carpatin, căpriorul, marmota, lupul, vulpea, liliacul mare, etc.) şi 54% din avifaună: 168 de păsări identificate, cel puţin 5 specii prezintă importanţă ornitofaunistică naţională: pescăruşul asiatic (Laurus ichthyaetus) şi pescăruşul de gheţuri (Larus hyperboreus), specii rare, care până în prezent sunt întâlnite accidental în fauna României: piciorongul (Himantopus himantopus), inarita (Carduelis flammea), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis).

  Sibiul deţine numeroase trofee cinegetice de excepţie, printre care recorduri mondiale la capra neagră, la ursul carpatin. Un muzeu unicat în România, Muzeul Armelor şi Trofeelor de Vânătoare, din municipiul Sibiu este rodul acestor tradiţii cinegetice. Judeţul Sibiu dispune de 15 arii naturale protejate, din care 3 parcuri naturale, 7 rezervaţii naturale şi 5 monumente ale naturii.

  Aşezat în centrul ţării, acolo unde se întâlnesc dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătură şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie.
  Sibiul, una dintre cele mai mari cetăţi ale Transilvaniei, reşedinţa Mitropoliei Ardealului şi a episcopului evanghelic, s-a dezvoltat ca aşezare, pe ruinele anticei Cedonia şi işi trage denumirea de la râul Cibin pe ale cărui maluri a fost construit.

  Condiţiile naturale favorabile au înscris arealul sibian în spaţiul larg al antropogenezei. Sunt consemnate urme ale omului încă din paleolitic. Cu mult mai frecvente sunt comunităţile umane din perioada neolitică, semnalate pe întreaga arie a judeţului (Ocna Sibiului, Caşolţ, Şura Mică).

  Zona Sibiului a reprezentat un spaţiu al convieţuirii daco - romane şi de formare a poporului român, ilustrat prin semnificative descoperiri arheologice care atestă continuitatea populaţiei dacice, daco - romane şi proto - româneşti (Şura Mică, Biertan, Guşteriţa, Caşolţ, Micăsasa, Turnu Roşu etc.).
  Este de notorietate în literatura de specialitate Donariumul de la Biertan (sec. IV d.Chr.) a cărui inscripţie latină, "Ego Zenovius votum posui" (Eu, Zenovius am pus această ofrandă), atestă existenţa unei populaţii romanizate pe teritoriul Daciei, după părăsirea ei de către romani (271 d.Chr.).

  Un fenomen istoric cu urmări deosebite în configuraţia culturală a judeţului Sibiu a fost colonizarea saşilor din secolele XII - XIV, aşezaţi în părţile de sud-est ale Transilvaniei. Chemaţi aici de regii unguri din dinastia arpadiană pentru a consolida stăpânirea acestora asupra unei Transilvanii cucerite cu greu.

  Pe teritoriul actualului judeţ Sibiu au fiinţat scaunele Sibiu, Miercurea, Nocrich, Mediaş, Şeica Mare, cu încă două scaune filiale ale Sibiului - Sălişte şi Tălmaciu. Pe de altă parte, înflorirea meşteşugurilor şi a comerţului, pe care saşii le-au promovat cu stăruinţă, a creat o relaţie de complementaritate cu hinterlandul rural al zonei, populat în mare măsură cu românii băştinaşi, conducând la o oarecare prosperitate economică şi pentru aceştia. Această convieţuire multiseculară, preponderent paşnică, a generat interesante fenomene de aculturaţie, care dau notele de specificitate ale acestei zone.

  Un alt fenomen caracteristic arealului sibian, uşor de descifrat în creaţiile culturale şi în monumentele sale este asimilarea curentelor de idei şi a stilurilor arhitectonice ale Europei occidentale.

MANIFESTĂRI POPULARE

Ocna Sibiului

• "Ziua eroilor"; "Ziua naţională"; "Serbarea Rusaliilor"; "Boul cu Sânzăiene", "Sărbătoarea turismului"; "Festivalul Salinelor"; "Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă"
  Bruiu
  
• "Ceata" - obicei de Crăciun; "Papaluga sau Paparuda" - la Înălţarea Domnului;
  Axente Sever
  
• "Fiii satului"
  Vestem
  
• "Buzduganul"; "Călăraşii" - de Rusalii
  Cisnădie
  
• Zilele oraşului Cisnădie; "Călăreţii din Cisnădioara"; Festivalul "Cireşarii"
  Gura Râului
  
• Hanzu Maria - ţesătoare; "Ceata Junilor" - de Crăciun; "Căluşarii"
  Marpod
  
• Colindatul cetelor de juni; Colindatul cetelor de juni; "Făcutul de măritat"; "Făcutul cu ceapă"; "Furatul portiţelor"; "Ziuitul"
  Ludoş
  
• Colindele de Crăciun; Pluguşorul de Anul Nou; "Butea junilor" - de sărbătorile de iarnă
  Răşinari
• "Boboteaza la Răşinari" - 6 ianuarie; "Floriile" - de Florii; Echipa de căluşari; Echipa de dansuri de fete; Echipa de fluieraşi; Corul Căminului Cultural; "Ziua eroilor" - 40 de zile după Sfintele Paşti
  Şeica Mică
  
• "Cârnelej" - de Bobotează
  Sălişte
  
• Întâlnirea junilor; Tabăra de pictură la Fântânele; "Hodăitul" - la lăsarea postului mare; "Sânzăienele - udatul fetelor" - 24 iunie; "Prinsul verilor" - la Sf. Toader; "Mironosiţele" - a doua zi de Paşti.

  OBIECTIVE TURISTICE ÎN ZONĂ:

• Piaţa Mare sau "Ringul cel Mare" cum i se spunea odinioară, era locul de întâlnire şi scena marilor festivităţi organizate cu prilejul instalării conducătorilor cetăţii. Aici, oamenii se întâlneau &351;i se sfătuiau cum să apere cetatea în vremuri de restrişte.
    Dar în umbra acestor evenimente, se ascunde şi trecutul sumbru al decapitărilor, spânzurărilor şi chiar arderilor pe rug, petrecute până la sfârşitul sec. XVIII, în acela&351;i spaţiu.
• Remarcabil prin vechime şi stil arhitectural sunt şi casele din zona pieţei: Casa albastră - pentru un timp, aici se dădeau reprezentaţii de teatru, Casa Haller, Casa Reissner
• Turnul Sfatului, al cărui nume provine de la numele clădirii alăturate care a fost sediul Sfatului Orăşenesc, aşezat între Piaţa Mare şi Piaţa Mică. Construcţia a fost terminată în 1588, dar prin renovarea din 1824 i s-a dat aspectul actual. Între anii 1961-1962, turnul a fost complet restaurat.
    Turnul a avut diferite întrebuinţări, mai întâi ca turn de apărare, apoi în perioada de pace, ca magazie de cereale şi cam pe la jumătatea veacului trecut ca muzeu de ştiinţe naturale. Orologiul acestui turn vestea în timpul Evului Mediu stingerea şi începutul veghii de noapte.
• Piaţa Mică este amplasată pe teritoriul cuprins în interiorul celei de-a doua centuri de fortificaţii ale oraşului. Ea a fost vechiul centru comercial al cetăţii fortificate. Piaţa conservă cu mici modificări, aspectul din secolul al XV- lea, toate clădirile fiind monumente istorice.
• Podul Minciunilor, primul pod de fontă din ţară, construit în 1859.
• Piaţa Huet s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului.
• Construcţiile din jurul Catedralei Evanghelice constituie valoroase vestigii de cultură aparţinând sec. XV - XVIII. Dintre acestea, cele mai importante sunt Casa Parohială şi Liceul Brukenthal.
• Biserica Evanghelică este un edificiu în stil gotic. Deosebit de valoros este inventarul mobil al bisericii. O perioadă, biserica a fost folosită şi ca loc de înmormântare a unor personalităţi sibiene. Ferula cuprinde 67 de pietre funerare.
    Aici a fost înmormântat şi Mihnea Vodă cel Rău, domn al Ţării Româneşti, ucis şi înmormântat la Sibiu în 1510. Pasajul Scărilor - i se mai spune şi "Zidul cu arce".
• Primăria veche a fost ridicată în 1470 de către comitele Thomas Altemberger şi este unul din cele mai frumoase monumente laice din Transilvania, aparţinând stilului gotic.
    În prezent, aici se află Muzeul de Istorie. În cadrul acestui muzeu sunt prezentate colecţii de numismatică (60.000 de monede antice greceşti şi romane, medievale: ungureşti, transilvănene, germane), arheologice, de artă decorativă şi obiecte de breaslă, arme şi grafică documentară.
• Mitropolia Ortodoxă construită între anii 1902-1906 după modelul Bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol. În jurul bisericii se află o serie de morminte ale unor personalităţi ca: George Bariţiu, loan Raţiu, Alexandru Papiu llarian.
• Biserica Reformată construită în anul 1786. Interiorul este modest, impus de austeritatea cultului.
• Biserica Catolică construită în stil baroc între anii 1726-1728 de către călugării iezuiţi.
• Biserica Ursulinelor
• Zidul Cetăţii şi turnurile de apărare - zidul a fost construit în secolul al XV-lea, ca a treia centură de fortificaţii.
• Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor, Turnul Pielarilor
• Muzeul Brukenthal, în cadrul căruia se află Galeria de Artă cu cele două expoziţii de bază: Pinacoteca Brukenthal şi Galeria de Artă Naţională. Pinacoteca ale cărei piese au fost achiziţionate de baronul Samuel Brukenthal (fost guvernator al Transilvaniei) cuprinde şcolile de pictură flamandă-olandeză (450 piese), italiană (200 piese), germană-austriacă (480), franceză şi spaniolă (20).
• Galeria de Artă Naţională numără peste 3000 de piese, lucrări de referinţă ce ilustrează istoria artei româneşti din secolele XV-XX.
• Muzeul de istorie naturală - colecţiile muzeului însumează peste 1.000.000 piese: colecţia de botanică, zoologie, mineralogie, petrografie, paleontologie, ornitologie
• Muzeul dedicat istoriei farmaciei amplasat într-o clădire monument istoric şi arhitectonic, cu elemente gotice şi renascentiste datând din 1568. În aceasta clădire a funcţionat în jurul anului 1600 farmacia "La ursul negru", una dintre cele mai vechi farmacii din ţară.
• Muzeul de arme şi trofee de vânătoare ce reflectă evoluţia ustensilelor şi armelor de vânătoare de-a lungul timpului şi pune în evidenţă varietatea vânatului. Colecţia numără peste 1.500 piese.
  
    Toate aceste obiective sunt cuprinse într-un itinerar cultural realizat de Serviciul Monumente Istorice al Marelui Ducat de Luxemburg şi Institutul European de Itinerarii Culturale, situat la Luxemburg, în colaborare cu Ministerul Culturii din România. Acest itinerar face parte din programul "Itinerarii culturale" al Consiliului Europei.
  
  
• Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale, organizat cu începere din anul 1963 în Dumbrava Sibiului pe o suprafaţă de 96 ha. Muzeul se distinge prin caracterul său tematic special: ilustrarea civilizaţiei populare româneşti cu accent pe creaţia tehnică preindustrială. Muzeul cuprinde: arhitectură, interioare de locuit, ocupaţii tradiţionale, instalaţii de industrii ţărăneşti (acţionate de energie umană, animală sau naturală calorică, hidraulică, eoliană). Patrimoniul său este reprezentat prin 127 monumente de arhitectură şi tehnica populară, însumând cca. 19.000 obiecte integrate funcţional celor 340 de construcţii originale transferate aici .
• Municipiul Mediaş - este al doilea oraş ca număr de locuitori şi ca pondere industrială din judeţul Sibiu. Se întinde pe Valea Târnavei Mari, la 55 km de Sibiu într-o frumoasă regiune deluroasă. Aparţine generaţiei de oraşe feudale.
• Biserica Evanghelică "Sfânta Margareta"- menţionată în 1450, aparţinând stilului gotic.
• Fortificaţia din jurul bisericii - numită şi "Castelul" datează din aceeaşi perioadă cu biserica .
• Turnul Clopotelor - nivelele inferioare sunt din piatră, iar cele superioare din cărămidă.
• Turnul Croitorilor - aici poate fi văzut blazonul breslei croitorilor.
• Clădirea Primăriei - datează din sec. al XVll-lea; la subsol a fost o închisoare.
• Turnul Mariei - datează din sec. al XVI-lea.
• Casa memorială Stefan Ludwig Roth - a fost construită în stil neoclasic. Aici s-a născut în 1796 marele luptător şi revoluţionar german.
• Piaţa Regele Ferdinand - este în centrul oraşului şi grupează o serie de construcţii din secolele XV - XVII. Se întâlnesc mai multe stiluri: gotic, al Renaşterii, neoclasic, Empire. Aici pot fi văzute multe case interesante prin arhitectura şi vechimea lor (casa Schuller, casa Rosenauer, casa Schuster).
• Mânăstirea Franciscanilor - datează din sec. al XV-lea. Între 1543 - 1699 a fost nefolosită. Abia în 1721 franciscanii revin în ea reparând-o.
• Biserica Ortodoxă - în construcţie, are influenţă barocă.

EVENIMENTE ÎN SIBIU

• Festivalul Naţional de teatru românesc - "Gong", în luna iunie.
• Festivalul Internaţional de Jazz, manifestare cu caracter permanent de peste 30 de ani, în perioada iulie - august.
• Festivalul Internaţional de teatru - "Gong", în luna iulie.